Filtrele SPIN-ON, adică filtrele înşurubate pe bolţurile filetate din corpul motorului constituie în continuare una din cele mai răspândite construcţii folosite în sectorul auto-moto pentru filtrarea fluidelor. În general, acest tip de filtre este asociat cu curăţarea uleiului, însă ele sunt folosite deasemenea ca filtre de carburanţi, de filtrare a lichidului de răcire sau pentru uscarea aerului în instalaţiile pneumatice ale autoturismelor.
Din ce cauză filtrele SPIN-ON sunt atât de răspândite în ramura auto-moto?
Răspunsul la această întrebare trebuie căutat în istoria motorizării şi anume în anii 50 ai secolului trecut, când practic vorbind, toate motoarele din acea vreme erau înzestrate cu filtre de ulei cu carcasa demontabilă şi cartuş de filtrare înlocuibil. Înlocuirea filtrelor uzate implica deşurubarea carcasei, curăţarea suprafeţei interioare şi a tuturor elementelor din interior precum şi remontarea lor. Dorinţa de simplificare a schimbării filtrelor şi pentru asigurarea unei protecţii mai bune a motorului împotriva pătrunderii impurităţilor şi scurgerilor de ulei s-a concretizat în construirea filtrelor SPIN-ON.
De-abia aspectele legate de protecţia mediului înconjurător şi generalizarea reciclingului în industria auto-moto au determinant înlocuirea filtrelor SPIN-ON în noile construcţii de motoare cu cartuşe moderne, lipsite de elemente metalice. Filtrele SPINON rămân însă în continuare cele mai vandabile filtre de ulei
De ce filetul este un element atât de important la filtrul SPIN-ON
Filtetul aflat în orificiul central al capacului filtrului SPIN-ON constituie unicul element de fixare a filtrului pe motor. El trebuie să fie capabil să transmită forţele legate de presiunea existentă a uleiului şi modificările ciclice ale acestuia într-o amplitudine largă de temperaturi, menţinând în acelaşi timp etanşarea legăturii. Din această cauză, la filtrele spin-on se folosesc capace cu filete
laminate. Laminarea filetelor oferă multe
avantaje în comparaţie cu prelucrarea lor
prin metoda aşchierii. Avantajul de bază îl constituie rezistenţa crescută a filetului, ca efect al întăririi în urma deformărilor plastice ale metalulului şi deplasării straturilor plastificate care formează spiralele filetului.
Nu lipsit de importanţă este şi faptul că în timpul laminării filetelor nu se produc aşchii sau fragmente metalice atât de caracteristice în cazul crestării filetului prin aşchiere. Prezenţa acestora ar putea constitui un pericol real de deteriorare a motorului în cazul în care ar pătrunde împreună cu uleiul în sistemul de ungere a motorului.